Evolutia Demografica a Oraselor in Romania

Romania a ajuns la un procent de peste 50% al populatiei care locuieste in mediul urban, un procent mult mai mic decat multe tari dezvoltate, dar mediu la nivel global. Conform ultimului recensamant din 2011 populatia stabila a Romaniei numara 20.121.641 locuitori, din care jumate locuiau in orase,

Harta 1 - Populatia Oraselor in 2011

Cam asa arata harta populatiei oraselor la ultimul recensamant din 2011, o populatie in scadere urmand trend-ul majoritatii tarilor europene, deasemenea dinamica populatiei in ultimul secol a fost la fel ca dinamica populatiei din toate tarile europene, cu pierderi mari in cele doua razboaie mondiale insa cu cea mai mare crestere in perioada de dupa al doilea razboi mondial.

Harta 2 - Populatia Oraselor in 1912

In 1912 intalnim un singur oras cu peste 100.000 locuitori, capitala Bucuresti, in rest majoritatea oraselor erau mici, intr-o medie de 8000 locuitori, unele judete aveau doar un oras (Arad, Dolj).

Harta 3 - Populatia Oraselor in 1966

50 de ani mai tarziu, populatia din orase aproape se tripleaza, apar noi orase, orasele vechi resedinte ale judetelor dublandu-si populatia.

Harta 4 - Populatia Oraselor in 1992

Inceputul anilor 90' a reprezentat apogeul in ceea ce inseamna cresterea populatiei cu un numar de 22.810.035 locuitori din care mai bine de jumate in orase. Rcensamantul din 1992 s-a stabilit ca un reper in demografia romaneasca fata de care se compara situatia actuala.

Harta 5

Populatia tarii a scazut in majoritatea oraselor intre 1992 si 2011, putine orase raportand cresteri fata de anul 1992, in deosebi cele din jurul Bucurestiului si din jurul municipiului Constanta.

In medie la nivel national fiecare oras a pierdut 17,20% din populatie, cea mai mare pierdere in procente fiind de 54,05%.

Harta 6

Daca privim schimbarile demografice ale oraselor intre 1992 si 2011 din privinta numarului exact de locuitori pierduti sau castigati in cateva cazuri de orase, lucrurile stau altfel. Orasele mari in deosebi municipiile resedinta de judet au inregistrat cele mai mari pierderi.

Mai jos avem date statistice despre media populatiei oraselor in 1966, 1992 si 2011.

Pentru o mai buna vizualizare la rezolutia initiala am incarcat hartile si in google photo.

Evolutia Demografica

Distributia spatiala a diverselor puncte de interes analizata prin metoda Poligoanelor Thiessen

Atunci cand dorim sa amplasam un divers punct de interes nou (aeroport, market, fast food) cautam cele mai bune solutii si zone cat mai "izolate", adica zone unde populatia se afla la mare distanta de un asemenea punct de interes. 

Combinand putin GIS-ul cu matematica si geometria, putem gasi multe locatii favorabile cu ajutorul diagramei Voronoi si a poligoanelor Thiessen.

In matematica diagrama Voronoi reprezinta partitionarea unei zone in regiuni mai mici pe baza distantei unui punct fata de celelalte apropiate. 

Ca sa explic mai bine utilizarea acestei metode in realitate am realizat cateva exemple explicate pe baza hartilor dupa cum urmeaza:

Harta 1 - Distributia Spatiala a Aeroporturilor

In aviatie se tine cont mult de astfel de delimitari ale spatiului aerian astfel un exemplu concret daca un avion are probleme si trebuie sa aterizeze de urgenta cu siguranta va cauta cel mai apropiat aeroport functional, asadar fiecarui aeroport ii corespunde o zona in care orice aparat de zbor este mai aproape de aeroportul care reprezinta punctul de interes principal din zona respectiva.

Pentru a delimita zonele apartinatoare fiecarui aeroport functional din Romania, am luat in calcul si aeroporturile apropiate din tarile vecine.

Harta 2 - Amplasarea Supermarketurilor in Municipiul Arad

Un alt exemplu este cel am amplasarii supermarketurilor in Arad, si a zonelor care le acopera, metoda este folosita grupurile ce detin lanturi de supermarketuri pentru a gasii locatii optime unde populatia este lipsita in apropiere de un astfel de market. Astfel populatia din fiecare poligon este mai aproape de marketul materializat prin acel punct, decat de oricare alt market din oras.

Pe baza acestei harti cu delimitarea poligoanelor fiecarui market, putem determina locatiile unde am putea amplasa un market nou in special in zonele unde se intalnesc colturile a 3 poligoane sau in cazul unor poligoane mare (aici intelegem ca avem un singur market care deserveste o zona destul de mare). Mai mult in practica se iau in calcul si densitatea populatiei, specificul populatiei dintr-o anumita zona si multe altele.

Harta 3 - Locatii Recomandate pentru Noi Supermarket-uri

Analizand distributia market-urilor existente am indentificat 5 zone "bune de investit", in Aradul Nou si in cartierul Gai avem un singur market ce acopera un areal destul de mare, zonele Subcetate, Gradiste si Confectii se afla la intersectia colturilor a cel putin 3 zone.

Harta 4 - Amplasarea stratiilor CF in judetul Arad

Caiile ferate sunt utile populatiei si trebuie sa deserveasca un procent cat mai mare pe cat se poate, astfel cei ce nu stau in localitati tranzitate de cai ferate trebuie sa parcurga o anumita distanta pana la o anumita gara.

Harta 5 - Distributia spatiala a statiilor CF

Analizand cu metoda poligoanelor Thiessen distributia spatiala a statiilor CF observam zone in care populatia are distante mici de parcurs dar si zone unde avem probabil si 15-20 km pana la cea mai apropiata gara.

O astfel de analiza poate fi utila atat pentru companiile de CF pentru a-i ajuta in construirea unor noi linii astfel acestea sa deserveasca zonele cel mai redus acces ( nu e cazul in tara noastra, noi doar demolam ), sau pentru companiile de transport persoane pe sosele care pot identifica localitatiile din care populatia are cele mai mari distante de parcurs pana in cea mai apropiata gara, astfel sa creeze noi trasee pentru a deservii acea populatie.

Am incarcat hartile si in Google Photo pentru a putea fi vizualizare la rezolutie maxima.

Poligoane Thiessen