Prelucrarea datelor satelitare - Landsat 8

Fiecare imagine satelitara cere o vedem  reprezentand pamantul in culoara sa naturala sau in alte moduri, are la baza datele unor senzori aflati pe unul din satelitii de monitorizare a pamantului, in cazul de fata este vorba de date colectate de Landsat 8, un satelit american de monitorizare a pamantului dotat cu 11 senzori ce capteaza date din spectrul vizibil si invizibil. Datele colectate de satelit pot fi prelucrate asa incat sa ajute la colectarea unor informatii despre: vegetatie, agricultura, ape, relief, zone urbane construite, temperatura la sol, umiditatea solului etc.

Pentru acest studiu am prelucrat cateva imagini din date colectate deasupra judetului Arad vara in 30 iunie 2016, respectiv toamna tarziu 21 Noiembrie 2016.

Harta 1 - Culoare Naturala 30 Iunie 2016

Harta 2 - Culoare Naturala 21 Noiembrie 2016

Harta 3 - Vegetatia 30 Iunie 2016

Rosul intens reprezinta o vegetatie foarte abundenta si sanatoasa, vedem in special zona centrala a hartii, zonele montane cu paduri sunt de un rosu aprins datorita faptului ca acolo se afla paduri de foioase.

Harta 4 - Vegetatia 21 Noiembrie 2016

Vedem ca nuantele de rosu aprins dispar toamna tarziu in special zonele cu paduri de foioase isi pierd frunzele, singurele nunate de rosu din zona montana se intalnesc in putinele zone cu paduri de conifere.

Harta 5 - Monitorizare agricultura 21 Noiembrie 2016

Culturile agricole in 21 Noiembrie in tara noastra sunt reduse, singurele nuante de verde aprins reprezentand o cultura agricola sanatoasa, apar in zone cultivate cu grau de toamna.

Harta 6 - Monitorizare agricultura 30 Iunie 2016

Fata de harta precedenta intalnim mare parte din zona cu un verde intens ceea ce reprezinta un numar mare de culturi la maturitate daca e sa studiem strict zona de campie cultivata, singurele culturi care apar cu maro sunt cele cultivate cu grau, orz, ovaz gata pentru recoltare.

Harti 7 - Ape si Zone Urbane (Orase)

Harta de mai sus reprezinta o combinatie de benzi asa incat sa scoata in evidenta apa (rauri, lacuri, zone afectate de inundatii), dar si zonele urbane, orasele in special, in cazul de fata avem doar Aradul un oras cu o amprenta mai mare pe harta, respectiv raul Mures si cateva lacuri perfect vizibile la aceasta rezolutie.

Hartile la rezolutia originala:
Landsat 8 Date

Hărți interactive - Aeroporturi

     

        O scurtă prezentare interactivă a destinațiilor de pe 3 aeroporturi, din care unul din cele mai aglomerate din lume, aeroportul din Dubai cu 213 destinații și un număr de pasageri in jur de 84 milioane (al 3-lea din lume) în anul 2016, precum si 2 aeroporturi din Romania: București cu 78 de destinații și Timișoara cu 22 de destinații.

           Deasemenea fiecare destinație este simbolizată în funcție de durata zborului.

Harta 1 - Aeroportul Internațional Dubai

Harta 2 - Aeroportul Internațional București

Harta 3 - Aeroportul Internațional Timișoara

Că tot se vorbește pe plan politic de Aeroportul din Arad, vedem că și Timișoara (aeroport aflat la 30 de minute de cel din Arad) abia strănge 22 de destinații, deci pare ca ajunge un singur aeroport pentru partea aceasta a țării.

Rezoluția pe blog nu este din cele mai bune, dar pentru o vizualizarea la rezoluția originală a hărților, accsați link-ul de mai jos.

Airport Flow Map

Timpul de interventie al ISU si al Serviciului de Ambulanta in Judetul Arad

     Este important si vital ca serviciile de urgenta sa ajunga in locatia unde au fost solicitate, cat mai repede posibil, asadar in functie de anumiti factori (drumuri, autovehicule, locatii) am creat doua harti : una privind timpul de raspundere al Inspectoratului Pentru Situatii de Urgenta pe intreg judetul Arad si inca o harta privind timpul de raspundere al Serviciului de Ambulanta in judetul Arad.
     Am considerat ca ar fi optim un interval de maxim 25 de minute de la solicitarea serviciului de urgenta si pana la sosirea acestuia in locatia unde a fost solicitat, populatia din orice locatie aflata in afara zonei de maxim 25 de minute este mai vulnerabila in cazul unei urgente.

Harta la o rezolutie mai buna

Harta la o rezolutie mai buna

     Acoperirea ISU este mai redusa decat in cazul Serviciului de Ambulanta, dat fiind faptul ca viteza medie a unei autospeciale este mai redusa decat in cazul unei ambulante.

     Nu am inclus in analiza starea drumurilor deoarece nu am date despre situatia fiecarui drum national, judetean sau comunal din judet.

     Intalnim destule zone in afara zonei de 25 de minute,  motivele sunt variate de la relief si pana la lipsa unor unitati ale serviciilor de urgenta mai apropiate de unele localitati.

Caracteristici Geografice din anii 1780-1785 - Analiză

     Pentru următoarea analiză vreau să aduc în evidență felul in care arătau și s-au reprezentat pe hărți elementele geografice din teren pe prima ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, ridicare care a acoperit și zonele din România care se aflau la acea vreme sub dominația Habsburgilor.

     Această ridicare topografică a fost incepută din scopuri strict militare la ordinul Mariei Theresia (conducătoarea Imperiului la acea vreme) și a fost realizată între anii 1764-1785, ridicarea în zonele românești realizându-se intre anii 1782-1785. 

     Hărțile au fost desenate de mână, la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi, un exemplu de astfel de hartă:

    Pe hartă erau reprezentate categoriile de folosință ale terenurilor, drumurile, potecile, cărările, satele și orașele, cursurile de apă și canalele, morile pe apă, hanurile, bisericile etc.

     Hărțile nu prezintă valori ale altitudinii, relieful fiind reprezentat prin hașuri și nu prin curbe de nivel. 

     Nu există o bază de măsurare comună, un sistem de proiecție comun, astfel că harțile nu pot fi asamblate cu precizie, georeferențierea lor se face cu unele erori.

    Așadar pentru această analiză am selectat două hărți din această ridicare, zona studiată cuprinzând localitățiile Ineu, Șicula, Seleuș, Gurba, Chereluș, Cermei, Mocrea, Iermata, Zărand, situate în centrul județului Arad (Comitatul Arad la acea vreme).

      Harta de mai sus am georeferențiat-o peste ortofotoplan folosind 3 puncte de control: Podul Turcesc de la Seleuș podul actual se afla langa vechiul amplasament, alt punct a fost varful Dealului Viilor Mocrea și vechiul amplasament al Cetății Ineului, a doua harta fiind georeferențiată in continuarea primei hărți.

Harta 1 - Vizualizare Rezolutie Mare

Harta 2 - Rezolutie Mare

Legenda hărții la o rezoluție mai mare

     Amplasamentele satelor sunt în mare parte aceleași de astazi cu căteva exceptii Chereluș și Seleuș.

     Cursul râurilor diferă față de vremurile noastre, cursurile de apă se modifică ușor in timp.

     In exemplul de mai jos se evidențiaza o moară pe apă, pe pârâul Cigher în apropiere de Seleuș intr-o zonă în care vedem și mai multe canale colectoare care se varsă în acest pârâu.

Harta 3 - Rezoluție Mare

     Revenind la canale și ape, in exemplul de mai jos este prezentat un exemplu de canale de desecare, din fiecare zonă mlaștinoasă care am întalnit-o pe hartă pleacă câte un canal cu rolul cel mai probabil de desecare, către un râu sau pârâu apropiat.

Harta 4 - Rezoluție Mare

    Cursurile de apă mai mari erau deasemenea insoțite de drumuri sau cărări mai importante, cum se vede in exemplul de mai jos de ambele părți ale Crișului Alb se aflau drumuri.

    

Harta 5 - Rezoluție Mare

    Drumurile, cărările și potecile legau fiecare localitate în parte de localitățile vecine, așadar la rascrucea unor drumuri intalneam hanuri, cârciumi sau troițe. În exemplul de mai jos întalnim un han la intersecția a 4 drumuri și a unui canal, undeva între Seleuș, Zărand și Sântana.

Harta 6 - Rezoluție Mare

    Structura localităților nu era una liniara, sistematizarea urbană și regulamentele pentru așezări urmau să apara ceva mai tărziu. În exemplul de mai jos apare localitatea Șicula, vatra satului aflându-se pe ambele maluri ale Crișului Alb, in prezent toata localitatea se afla la nord de Crișul Alb. Cum mentionam mai sus, se vad drumuri catre toate direcțiile așadar localitatea era legată cu cate un drum de toate celelalte vecine.

Harta 7 - Rezoluție Mare

    În ultimul exemplu am evidențiat faptul că deși la 1780 teritoriul de la nord de Crișul Alb era in mare parte acoperit de pădure, după cum se vede terenul agricol era puțin și intins pe lănga drumuri, pașunile erau apropiate de sate, iar padurea acoperea aproape tot.

     În prezent folosind datele la zi privind categoriile de folosință ale terenurilor, în această zonă mai întălnim o suprafață mică de padure.

     De observat că vatra satului Chereluș se afla puțin mai la nord față de actualul amplasament, dar despre asta în următoarea postare, în care voi analiza evoluția, urbanismul și dezvoltarea unor localitățiilor în timp.

Utilizarea GIS in reorganizarea UAT-urilor

Utilizarea Sistemelor Informationale Geografice in reorganizarea Unitatilor Administrativ Teritoriale

     Deschid acest blog cu scopul de a prezenta, reprezenta si analiza diverse aspecte a ceea ce ne inconjoara, aspecte evidentiate si analizate cu ajutorul sistemelor informationale geografice (GIS) si a softurilor prin care acestea pot fi reprezentate.

       In urmatorul studiu de caz am analizat o zona alcatuita din 13 unitati administrativ teritoriale (UAT), zona centrala a judetului Arad, punctul central al acestei zone fiind orasul Ineu, celelalte 12 uat-uri sunt arondate in prezent orasului Ineu prin judecatorie, finantele publice si biroul de cadastru si publicitate imobiliara. Plecand de idea de mai sus am analizat aceasta zona din mai multe puncte de vedere, din rezultatul fiecarei analize rezultand cate o harta tematica dupa cum urmeaza:

Harta 1. - Cele 13 UAT-uri intinse pe o suprafata de 1416,75 km2 , cu o populatie de 45.534 loc. (conform recensamantului din 2011).

Harta 2. - Reteaua de localitati, un total de 57 de localitati din care 2 orase (Ineu si Pancota), 11 comune si 44 de sate si catune.

Harta 3. - Altimetria zonei potrivit modelului digital de elevatie (DEM)

Harta 4. - Altimetria in relief

Harta 5. - Reteaua hidrografica avand in prim plan Crisul Alb, deasemenea toata reteaua face parte din bazinul hidrografic al Crisului.

Harta 6. - Reprezentarea categoriilor de folosinta ale terenurilor 

Harta 7. - Reteaua rutiera si feroviara de transport, vitala pentru dezvoltarea economica a oricarei zone, cu 2 Cai Ferate (Arad-Brad si Ineu-Cermei), 1 Drum National (DN 79A), 10 Drumuri Judetene (DJ) si 27 de Drumuri Comunale (DC).

Harta 8. - Distantele rutiere intre localitati raportate fata de orasul Ineu, importante in dezvoltarea cat mai eficienta a fiecarei zone si comunitati de locuitori in raport cu celelalte. Reorganizarea teritoriala la nivel administrativ trebuie sa tina cont de distantele intre localitati asa incat institutiile administrative sa fie cat mai usor accesibile si pe distante cat mai reduse.

Harta 9. - Suprafetele UAT-urilor potrivit datelor Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara

Harta 10. - Populatia din fiecare UAT si numarul mediu de persoane pe gospodarie (intre 2,36 loc. la Taut si 3,39 la Seleus), sunt o consecinta a faptului ca la nivel national 50% din UAT-uri nu incaseaza din taxe si impozite, nici cat sa acopere chetuielile comunei.

Harta 11. - Densitatea populatiei este o consecinta directa a mai multor factori (relief, suprafata, populatie, potential economic), zona studiata are o populatie medie de 32,13 loc./km2, o densitate de 3 ori mai mica decat media nationala.

Harta 12. - Religii

Harta 13. - Etnie. 

 Harta 14. - Accesibilitatea serviciului de ambulanta intr-un interval de pana in 25 min., operabilitatea serviciilor de urgenta trebuie sa fie eficienta si amplasarea acestora trebuie sa fie cat mai bine proportionata astfel fiecare zona sa fie accesibila intr-un timp cat mai scurt. In Harta de mai sus din totalul de 57 de localitati, 25 sunt in afara acestui interval de 25 de minute.

Harta 15. - Accesibilitatea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, bazata pe aceiasi idee ca harta precedenta, datorita faptulul ca o autospeciala a pompierilor se deplaseaza mai greu decat o ambulanta, intr-un numar de 28 de localitati se ajunge peste intervalul de 25 de minute.

Harta 16. - Areale si situri naturale protejate conform programului Natura 2000. Se pune accent tot mai mult pe protejarea naturii, asa incat orice fel de reorganizare sau dezvoltare trebuie fara sa fie afectat sau compromis patriomoniul natural.

Harta 17. - Monumentele istorice de patrimoniu aflate in zona studiata 

Fiecare harta poate fi reprezentata in multe feluri asa incat sa scoti in evidenta orice problema, iar in spatele fiecarei harti mai pot fi create nenumarate harti care sa studieze si sa analizeze fiecare domeniu de interes din toate punctele de vedere.

Cam atat cu studiul asta deocamdata.

Enjoy !!!