Evolutia Demografica a Oraselor in Romania

Romania a ajuns la un procent de peste 50% al populatiei care locuieste in mediul urban, un procent mult mai mic decat multe tari dezvoltate, dar mediu la nivel global. Conform ultimului recensamant din 2011 populatia stabila a Romaniei numara 20.121.641 locuitori, din care jumate locuiau in orase,

Harta 1 - Populatia Oraselor in 2011

Cam asa arata harta populatiei oraselor la ultimul recensamant din 2011, o populatie in scadere urmand trend-ul majoritatii tarilor europene, deasemenea dinamica populatiei in ultimul secol a fost la fel ca dinamica populatiei din toate tarile europene, cu pierderi mari in cele doua razboaie mondiale insa cu cea mai mare crestere in perioada de dupa al doilea razboi mondial.

Harta 2 - Populatia Oraselor in 1912

In 1912 intalnim un singur oras cu peste 100.000 locuitori, capitala Bucuresti, in rest majoritatea oraselor erau mici, intr-o medie de 8000 locuitori, unele judete aveau doar un oras (Arad, Dolj).

Harta 3 - Populatia Oraselor in 1966

50 de ani mai tarziu, populatia din orase aproape se tripleaza, apar noi orase, orasele vechi resedinte ale judetelor dublandu-si populatia.

Harta 4 - Populatia Oraselor in 1992

Inceputul anilor 90' a reprezentat apogeul in ceea ce inseamna cresterea populatiei cu un numar de 22.810.035 locuitori din care mai bine de jumate in orase. Rcensamantul din 1992 s-a stabilit ca un reper in demografia romaneasca fata de care se compara situatia actuala.

Harta 5

Populatia tarii a scazut in majoritatea oraselor intre 1992 si 2011, putine orase raportand cresteri fata de anul 1992, in deosebi cele din jurul Bucurestiului si din jurul municipiului Constanta.

In medie la nivel national fiecare oras a pierdut 17,20% din populatie, cea mai mare pierdere in procente fiind de 54,05%.

Harta 6

Daca privim schimbarile demografice ale oraselor intre 1992 si 2011 din privinta numarului exact de locuitori pierduti sau castigati in cateva cazuri de orase, lucrurile stau altfel. Orasele mari in deosebi municipiile resedinta de judet au inregistrat cele mai mari pierderi.

Mai jos avem date statistice despre media populatiei oraselor in 1966, 1992 si 2011.

Pentru o mai buna vizualizare la rezolutia initiala am incarcat hartile si in google photo.

Evolutia Demografica

Distributia spatiala a diverselor puncte de interes analizata prin metoda Poligoanelor Thiessen

Atunci cand dorim sa amplasam un divers punct de interes nou (aeroport, market, fast food) cautam cele mai bune solutii si zone cat mai "izolate", adica zone unde populatia se afla la mare distanta de un asemenea punct de interes. 

Combinand putin GIS-ul cu matematica si geometria, putem gasi multe locatii favorabile cu ajutorul diagramei Voronoi si a poligoanelor Thiessen.

In matematica diagrama Voronoi reprezinta partitionarea unei zone in regiuni mai mici pe baza distantei unui punct fata de celelalte apropiate. 

Ca sa explic mai bine utilizarea acestei metode in realitate am realizat cateva exemple explicate pe baza hartilor dupa cum urmeaza:

Harta 1 - Distributia Spatiala a Aeroporturilor

In aviatie se tine cont mult de astfel de delimitari ale spatiului aerian astfel un exemplu concret daca un avion are probleme si trebuie sa aterizeze de urgenta cu siguranta va cauta cel mai apropiat aeroport functional, asadar fiecarui aeroport ii corespunde o zona in care orice aparat de zbor este mai aproape de aeroportul care reprezinta punctul de interes principal din zona respectiva.

Pentru a delimita zonele apartinatoare fiecarui aeroport functional din Romania, am luat in calcul si aeroporturile apropiate din tarile vecine.

Harta 2 - Amplasarea Supermarketurilor in Municipiul Arad

Un alt exemplu este cel am amplasarii supermarketurilor in Arad, si a zonelor care le acopera, metoda este folosita grupurile ce detin lanturi de supermarketuri pentru a gasii locatii optime unde populatia este lipsita in apropiere de un astfel de market. Astfel populatia din fiecare poligon este mai aproape de marketul materializat prin acel punct, decat de oricare alt market din oras.

Pe baza acestei harti cu delimitarea poligoanelor fiecarui market, putem determina locatiile unde am putea amplasa un market nou in special in zonele unde se intalnesc colturile a 3 poligoane sau in cazul unor poligoane mare (aici intelegem ca avem un singur market care deserveste o zona destul de mare). Mai mult in practica se iau in calcul si densitatea populatiei, specificul populatiei dintr-o anumita zona si multe altele.

Harta 3 - Locatii Recomandate pentru Noi Supermarket-uri

Analizand distributia market-urilor existente am indentificat 5 zone "bune de investit", in Aradul Nou si in cartierul Gai avem un singur market ce acopera un areal destul de mare, zonele Subcetate, Gradiste si Confectii se afla la intersectia colturilor a cel putin 3 zone.

Harta 4 - Amplasarea stratiilor CF in judetul Arad

Caiile ferate sunt utile populatiei si trebuie sa deserveasca un procent cat mai mare pe cat se poate, astfel cei ce nu stau in localitati tranzitate de cai ferate trebuie sa parcurga o anumita distanta pana la o anumita gara.

Harta 5 - Distributia spatiala a statiilor CF

Analizand cu metoda poligoanelor Thiessen distributia spatiala a statiilor CF observam zone in care populatia are distante mici de parcurs dar si zone unde avem probabil si 15-20 km pana la cea mai apropiata gara.

O astfel de analiza poate fi utila atat pentru companiile de CF pentru a-i ajuta in construirea unor noi linii astfel acestea sa deserveasca zonele cel mai redus acces ( nu e cazul in tara noastra, noi doar demolam ), sau pentru companiile de transport persoane pe sosele care pot identifica localitatiile din care populatia are cele mai mari distante de parcurs pana in cea mai apropiata gara, astfel sa creeze noi trasee pentru a deservii acea populatie.

Am incarcat hartile si in Google Photo pentru a putea fi vizualizare la rezolutie maxima.

Poligoane Thiessen

Accesibilitatea gradinitelor din municipiul Arad

Educația reprezintă cea mai importantă componentă din societatea umană, în primul rând educația părinților, apoi educația formală pe care o deprindem începând de la grădiniță. Despre aceasta este vorba în postarea următoare, despre accesibilitatea populației la aceste instituții de învățământ.

Ideea accesibilității la o grădiniță cât mai apropiată este reglementată legal în România, conform Hotărârii nr.525 din 1996 privind Regulamentul General de Urbanism întâlnim urmatoarele:

Art.40: Anexele regulamentului

ANEXA nr.1: Amplasarea constructiilor, in functie de destinatia acestora, in cadrul localitatii

1.6.1. - Invatamant prescolar (gradinite)

Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500 m

Așadar dacă Regulamentul Local de Urbanism aferent fiecarui oraș sau localitate nu prevede o excepție, aceasta ar fi regula de baza pentru amplasarea gradinițelor.

Pe baza celor menționate am luat ca exemplu municipiul Arad, am localizat și amplasat fiecare grădiniță (din datele publice la care am avut acces, sper ca nu am omis niciuna), este vorba atăt de grădinițele publice cât și despre cele private.

Harta 1 - Amplasare

Ca să am o imagine de ansamblu asupra zonelor unde populația are acces la o grădiniță pe o distanță de până în 500 metri, am creat o zonă tampon (buffer) în jurul fiecărei grădinițe atât publice cât și private.

Harta 2 - Buffer 500 m

În jur de 70% din populatie de încadrează în acestă zonă tampon, cu tot cu grădinițe private (cele accesibile contracost).

Situația devine și mai complicată dacă luam în calcul doar grădinițele publice, cele accesibile tuturor.

Harta 3 - Buffer 500 m Grădinițe Publice

Așadar zona accesibilă conform regulamentului scade dacă eliminăm grădinițele private din calcul.

Se observă clar unele zone din Calea Radnei, Micălaca, Bujac, Calea Aurel Vlaicu sau Gradiște care ar necesita amplasarea unor grădinițe pentru a ușura accesibilitatea populației.

Deasemenea densitatea grădinițelor reprezintă alt factor de luat in calcul după cum urmeaza

Harta 4 - Densitatea accesibilității 

Am numit-o densitatea accesibilității deoarece nu se ia in calcul doar densitatea de gradinițe dintr-o anumită zona, ci se ia in calcul densitatea populației, zona unde se afla o densitate mai mare de gradinițe sau limita teritoriul pe care se efectueaza studiul. Acest procedeu de analiză se numește Densitatea Kernel (Kernel Density).

Pentru a încheia prezentarea într-un mod și mai creativ sau interactiv, am creat o hartă interactiva cu distanța de mers pe jos (walking time) în jurul fiecărei grădinițe.

Harta 5 - Walking Time

Găsiți hărțile la rezolutie maximă accesănd link-ul de mai jos.

Gradinite Municipiul Arad

Reprezentarea modelului digital de elevatie al terenului - Dealul Viilor Mocrea

Pentru acest exemplu am creat un model digital de elevatie al terenului (DEM) pentru zona Dealul Viilor Mocrea, UAT Ineu. Pentru acest model am digitizat curbele de nivel si punctele de altimetrie existente pe hartile militare 1:25.000, pe care le-am interpolat pentru a obtine un raster cu modelul digital de elevatie.

Harta 1 - Curbe de Nivel si Hillshade

Harta 2 - Harta Hipsometrica

Harta 3 - Panta %

Deasemenea am reprezentat acest DEM in 3D, pentru o vizualizare mai detaliata a anumitor sectiuni.

Pentru o vizualizare la rezolutia originala, am pus hartile intr-un folder la link-ul de mai jos:

Dealul Viilor Mocrea - Relief 3D

Prelucrarea datelor satelitare - Sentinel 2A

          Sentinel 2A este un satelit de monitorizare a pamantului si face parte din misiunea Sentinel 2 derulata de Agentia Spatiala Europeana cu scopul de a monitoriza vegetatia, zonele forestiere, schimbarile categoriilor de folosinta ale pamantului, analizarea impactului dezastrelor naturale etc.
          Sentinel 2A contine 13 benzi multi-spectrale care culeg date in timp real despre schimbarile ce au loc pe pamant. Misiunea Sentinel 2 prevede o revizitare a fiecarei zone a pamantului cuprinsa intre 56° S si 84° N la fiecare 5 zile, asta dupa intrarea in functiune si a celui de-al doilea satelit Sentinel 2B lansat pe 6 Martie si care va deveni operational in circa 3-4 luni de zile.

        Am analizat cateva dintre datele furnizate de Sentinel 2A pe zona judetului Arad, cuprinzand parte din Campia Crisurilor, Raul Mures si Muntii Zarandului, date culese in doua perioade diferite ale anului: 15 Martie 2016 si 02 Ianuarie 2017. Hartile rezultate mai jos detaliaza analiza datelor referitoare la suprafata acoperita de zapada si gheata, umiditatea solului, indicele vegetatiei sau corpurile de apa existente.

Harta 1 - Culoare Naturala/Normala 02 Ianuarie 2017

Harta 2 - Culoare Naturala/Normala 15 Martie 2016

NDVI – Normalized Difference Vegetation Index

          Acest indice evidentiaza vegetatia existenta, respectiv densitatea si sanatatea vegetatiei. Poate fi utilizat in diverse aplicatii cum ar fi : monitorizarea vegetatiei padurilor, monitorizarea sanatatii culturilor agricole sau identificarea tipurilor de culture agricole.

Harta 3 - Indicele de Vegetatie 2 Ianuarie 2017

          Datorita perioadei in care au fost colectate datele densitatea vegetatiei este foarte scazuta si este formata majoritar din culturile de grau de toamna, pasuni si paduri de conifere.

Harta 4 - Indicele de Vegetatie 15 Martie 2016

          Fata de harta precedenta aici intalnim o vegetatie mai densa, mai sanatoasa datorita regenerarii padurilor de foioase si a pasunilor.

NDSI – Normalized Difference Snow Index

        Reprezinta un indice numeric care evidentiaza suprafetele acoperite de zapada si gheata. Deasemenea acest indice diferentiaza zonele acoperite de zapada si gheata, de norii existenti.

Harta 5 - Suprafete acoperite cu zapada si gheata

         O alta caracteristica a datelor colectate de Sentinel 2A este cea de a determina cu precizie suprafetele acoperite de gheata si zapada, aceasta harta prelucrata dupa date din 2 ianuarie evidentiaza zonele de dealuri si munte acoperite cu zapada, respectiv gheata formata deasupra lacurilor, deasupra zonelor unde apa balteste sau deasupra raurilor, in deosebi deasupra Raului Mures.

NDMI – Normalized Difference Moisture Index

          In timpul perioadelor secetoase zonele acoperite de vegetatie in special de culturi agricole pot fi afectate de lipsa apei. Asta poate avea un impact major in dezvoltarea plantelor si poate cauza o recolta slaba. Recunoasterea timpurie a “stresului de apa” al plantelor reprezinta o conditie critica in a limita consecintele lipsei de apa.

          Furnizand in timp real date despre stresul de apa al plantelor, se pot lua masuri rapid in zonele afectate, in special prin irigarea culturilor.

          Acest indice (NDWI) este legat de continutul de apa al plantelor.

          De mentionat ca in unele perioade ale anului mai ales iarna indicele NDMI poate fi influentat de zapada astfel incat o valoare a indicelui >0.5 ii poate corespunde zonei acoperite de zapada.

Harta 6 - Umiditatea solului 2 Ianuarie 2017

O perioada in care umiditatea solului este redusa din cauza frigului, din cauza inghetului sau chiar a lipsei de precipitatii, zonele din Muntii Zarandului (sudul hartii) acoperite cu albastru corespunzator umiditatii ridicare, reprezinta doar zone acoperite de zapada cum se poate deduce si din harta precedenta.

Harta 7 - Umiditatea solului 15 Martie 2016

In aceasta harta situatia este complet schimbata fata de cea din harta precedenta, intalnim zone cu umiditate ridicata in special in zonele de deal si munte, respectiv in zona luncii Raului Mures.

Harta 8 - Indicele Apei 

Rolul acestui indice este acela de a delimita corpurile de apa: rauri, lacuri, zone unde apa balteste in cazul de fata. Se evidentiaza raul Mures, Lacul de la Barajul Taut, Lacurile din sudul Orasului Ineu etc.

Pentru vizualizarea hartilor la rezolutie maxima le-am pus in albumul de mai jos:

Harti Sentinel 2A

Prelucrarea datelor satelitare - Landsat 8

Fiecare imagine satelitara cere o vedem  reprezentand pamantul in culoara sa naturala sau in alte moduri, are la baza datele unor senzori aflati pe unul din satelitii de monitorizare a pamantului, in cazul de fata este vorba de date colectate de Landsat 8, un satelit american de monitorizare a pamantului dotat cu 11 senzori ce capteaza date din spectrul vizibil si invizibil. Datele colectate de satelit pot fi prelucrate asa incat sa ajute la colectarea unor informatii despre: vegetatie, agricultura, ape, relief, zone urbane construite, temperatura la sol, umiditatea solului etc.

Pentru acest studiu am prelucrat cateva imagini din date colectate deasupra judetului Arad vara in 30 iunie 2016, respectiv toamna tarziu 21 Noiembrie 2016.

Harta 1 - Culoare Naturala 30 Iunie 2016

Harta 2 - Culoare Naturala 21 Noiembrie 2016

Harta 3 - Vegetatia 30 Iunie 2016

Rosul intens reprezinta o vegetatie foarte abundenta si sanatoasa, vedem in special zona centrala a hartii, zonele montane cu paduri sunt de un rosu aprins datorita faptului ca acolo se afla paduri de foioase.

Harta 4 - Vegetatia 21 Noiembrie 2016

Vedem ca nuantele de rosu aprins dispar toamna tarziu in special zonele cu paduri de foioase isi pierd frunzele, singurele nunate de rosu din zona montana se intalnesc in putinele zone cu paduri de conifere.

Harta 5 - Monitorizare agricultura 21 Noiembrie 2016

Culturile agricole in 21 Noiembrie in tara noastra sunt reduse, singurele nuante de verde aprins reprezentand o cultura agricola sanatoasa, apar in zone cultivate cu grau de toamna.

Harta 6 - Monitorizare agricultura 30 Iunie 2016

Fata de harta precedenta intalnim mare parte din zona cu un verde intens ceea ce reprezinta un numar mare de culturi la maturitate daca e sa studiem strict zona de campie cultivata, singurele culturi care apar cu maro sunt cele cultivate cu grau, orz, ovaz gata pentru recoltare.

Harti 7 - Ape si Zone Urbane (Orase)

Harta de mai sus reprezinta o combinatie de benzi asa incat sa scoata in evidenta apa (rauri, lacuri, zone afectate de inundatii), dar si zonele urbane, orasele in special, in cazul de fata avem doar Aradul un oras cu o amprenta mai mare pe harta, respectiv raul Mures si cateva lacuri perfect vizibile la aceasta rezolutie.

Hartile la rezolutia originala:
Landsat 8 Date

Hărți interactive - Aeroporturi

     

        O scurtă prezentare interactivă a destinațiilor de pe 3 aeroporturi, din care unul din cele mai aglomerate din lume, aeroportul din Dubai cu 213 destinații și un număr de pasageri in jur de 84 milioane (al 3-lea din lume) în anul 2016, precum si 2 aeroporturi din Romania: București cu 78 de destinații și Timișoara cu 22 de destinații.

           Deasemenea fiecare destinație este simbolizată în funcție de durata zborului.

Harta 1 - Aeroportul Internațional Dubai

Harta 2 - Aeroportul Internațional București

Harta 3 - Aeroportul Internațional Timișoara

Că tot se vorbește pe plan politic de Aeroportul din Arad, vedem că și Timișoara (aeroport aflat la 30 de minute de cel din Arad) abia strănge 22 de destinații, deci pare ca ajunge un singur aeroport pentru partea aceasta a țării.

Rezoluția pe blog nu este din cele mai bune, dar pentru o vizualizarea la rezoluția originală a hărților, accsați link-ul de mai jos.

Airport Flow Map