Accesibilitatea gradinitelor din municipiul Arad

Educația reprezintă cea mai importantă componentă din societatea umană, în primul rând educația părinților, apoi educația formală pe care o deprindem începând de la grădiniță. Despre aceasta este vorba în postarea următoare, despre accesibilitatea populației la aceste instituții de învățământ.

Ideea accesibilității la o grădiniță cât mai apropiată este reglementată legal în România, conform Hotărârii nr.525 din 1996 privind Regulamentul General de Urbanism întâlnim urmatoarele:

Art.40: Anexele regulamentului

ANEXA nr.1: Amplasarea constructiilor, in functie de destinatia acestora, in cadrul localitatii

1.6.1. - Invatamant prescolar (gradinite)

Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500 m

Așadar dacă Regulamentul Local de Urbanism aferent fiecarui oraș sau localitate nu prevede o excepție, aceasta ar fi regula de baza pentru amplasarea gradinițelor.

Pe baza celor menționate am luat ca exemplu municipiul Arad, am localizat și amplasat fiecare grădiniță (din datele publice la care am avut acces, sper ca nu am omis niciuna), este vorba atăt de grădinițele publice cât și despre cele private.

Harta 1 - Amplasare

Ca să am o imagine de ansamblu asupra zonelor unde populația are acces la o grădiniță pe o distanță de până în 500 metri, am creat o zonă tampon (buffer) în jurul fiecărei grădinițe atât publice cât și private.

Harta 2 - Buffer 500 m

În jur de 70% din populatie de încadrează în acestă zonă tampon, cu tot cu grădinițe private (cele accesibile contracost).

Situația devine și mai complicată dacă luam în calcul doar grădinițele publice, cele accesibile tuturor.

Harta 3 - Buffer 500 m Grădinițe Publice

Așadar zona accesibilă conform regulamentului scade dacă eliminăm grădinițele private din calcul.

Se observă clar unele zone din Calea Radnei, Micălaca, Bujac, Calea Aurel Vlaicu sau Gradiște care ar necesita amplasarea unor grădinițe pentru a ușura accesibilitatea populației.

Deasemenea densitatea grădinițelor reprezintă alt factor de luat in calcul după cum urmeaza

Harta 4 - Densitatea accesibilității 

Am numit-o densitatea accesibilității deoarece nu se ia in calcul doar densitatea de gradinițe dintr-o anumită zona, ci se ia in calcul densitatea populației, zona unde se afla o densitate mai mare de gradinițe sau limita teritoriul pe care se efectueaza studiul. Acest procedeu de analiză se numește Densitatea Kernel (Kernel Density).

Pentru a încheia prezentarea într-un mod și mai creativ sau interactiv, am creat o hartă interactiva cu distanța de mers pe jos (walking time) în jurul fiecărei grădinițe.

Harta 5 - Walking Time

Găsiți hărțile la rezolutie maximă accesănd link-ul de mai jos.

Gradinite Municipiul Arad

Reprezentarea modelului digital de elevatie al terenului - Dealul Viilor Mocrea

Pentru acest exemplu am creat un model digital de elevatie al terenului (DEM) pentru zona Dealul Viilor Mocrea, UAT Ineu. Pentru acest model am digitizat curbele de nivel si punctele de altimetrie existente pe hartile militare 1:25.000, pe care le-am interpolat pentru a obtine un raster cu modelul digital de elevatie.

Harta 1 - Curbe de Nivel si Hillshade

Harta 2 - Harta Hipsometrica

Harta 3 - Panta %

Deasemenea am reprezentat acest DEM in 3D, pentru o vizualizare mai detaliata a anumitor sectiuni.

Pentru o vizualizare la rezolutia originala, am pus hartile intr-un folder la link-ul de mai jos:

Dealul Viilor Mocrea - Relief 3D

Prelucrarea datelor satelitare - Sentinel 2A

          Sentinel 2A este un satelit de monitorizare a pamantului si face parte din misiunea Sentinel 2 derulata de Agentia Spatiala Europeana cu scopul de a monitoriza vegetatia, zonele forestiere, schimbarile categoriilor de folosinta ale pamantului, analizarea impactului dezastrelor naturale etc.
          Sentinel 2A contine 13 benzi multi-spectrale care culeg date in timp real despre schimbarile ce au loc pe pamant. Misiunea Sentinel 2 prevede o revizitare a fiecarei zone a pamantului cuprinsa intre 56° S si 84° N la fiecare 5 zile, asta dupa intrarea in functiune si a celui de-al doilea satelit Sentinel 2B lansat pe 6 Martie si care va deveni operational in circa 3-4 luni de zile.

        Am analizat cateva dintre datele furnizate de Sentinel 2A pe zona judetului Arad, cuprinzand parte din Campia Crisurilor, Raul Mures si Muntii Zarandului, date culese in doua perioade diferite ale anului: 15 Martie 2016 si 02 Ianuarie 2017. Hartile rezultate mai jos detaliaza analiza datelor referitoare la suprafata acoperita de zapada si gheata, umiditatea solului, indicele vegetatiei sau corpurile de apa existente.

Harta 1 - Culoare Naturala/Normala 02 Ianuarie 2017

Harta 2 - Culoare Naturala/Normala 15 Martie 2016

NDVI – Normalized Difference Vegetation Index

          Acest indice evidentiaza vegetatia existenta, respectiv densitatea si sanatatea vegetatiei. Poate fi utilizat in diverse aplicatii cum ar fi : monitorizarea vegetatiei padurilor, monitorizarea sanatatii culturilor agricole sau identificarea tipurilor de culture agricole.

Harta 3 - Indicele de Vegetatie 2 Ianuarie 2017

          Datorita perioadei in care au fost colectate datele densitatea vegetatiei este foarte scazuta si este formata majoritar din culturile de grau de toamna, pasuni si paduri de conifere.

Harta 4 - Indicele de Vegetatie 15 Martie 2016

          Fata de harta precedenta aici intalnim o vegetatie mai densa, mai sanatoasa datorita regenerarii padurilor de foioase si a pasunilor.

NDSI – Normalized Difference Snow Index

        Reprezinta un indice numeric care evidentiaza suprafetele acoperite de zapada si gheata. Deasemenea acest indice diferentiaza zonele acoperite de zapada si gheata, de norii existenti.

Harta 5 - Suprafete acoperite cu zapada si gheata

         O alta caracteristica a datelor colectate de Sentinel 2A este cea de a determina cu precizie suprafetele acoperite de gheata si zapada, aceasta harta prelucrata dupa date din 2 ianuarie evidentiaza zonele de dealuri si munte acoperite cu zapada, respectiv gheata formata deasupra lacurilor, deasupra zonelor unde apa balteste sau deasupra raurilor, in deosebi deasupra Raului Mures.

NDMI – Normalized Difference Moisture Index

          In timpul perioadelor secetoase zonele acoperite de vegetatie in special de culturi agricole pot fi afectate de lipsa apei. Asta poate avea un impact major in dezvoltarea plantelor si poate cauza o recolta slaba. Recunoasterea timpurie a “stresului de apa” al plantelor reprezinta o conditie critica in a limita consecintele lipsei de apa.

          Furnizand in timp real date despre stresul de apa al plantelor, se pot lua masuri rapid in zonele afectate, in special prin irigarea culturilor.

          Acest indice (NDWI) este legat de continutul de apa al plantelor.

          De mentionat ca in unele perioade ale anului mai ales iarna indicele NDMI poate fi influentat de zapada astfel incat o valoare a indicelui >0.5 ii poate corespunde zonei acoperite de zapada.

Harta 6 - Umiditatea solului 2 Ianuarie 2017

O perioada in care umiditatea solului este redusa din cauza frigului, din cauza inghetului sau chiar a lipsei de precipitatii, zonele din Muntii Zarandului (sudul hartii) acoperite cu albastru corespunzator umiditatii ridicare, reprezinta doar zone acoperite de zapada cum se poate deduce si din harta precedenta.

Harta 7 - Umiditatea solului 15 Martie 2016

In aceasta harta situatia este complet schimbata fata de cea din harta precedenta, intalnim zone cu umiditate ridicata in special in zonele de deal si munte, respectiv in zona luncii Raului Mures.

Harta 8 - Indicele Apei 

Rolul acestui indice este acela de a delimita corpurile de apa: rauri, lacuri, zone unde apa balteste in cazul de fata. Se evidentiaza raul Mures, Lacul de la Barajul Taut, Lacurile din sudul Orasului Ineu etc.

Pentru vizualizarea hartilor la rezolutie maxima le-am pus in albumul de mai jos:

Harti Sentinel 2A

Prelucrarea datelor satelitare - Landsat 8

Fiecare imagine satelitara cere o vedem  reprezentand pamantul in culoara sa naturala sau in alte moduri, are la baza datele unor senzori aflati pe unul din satelitii de monitorizare a pamantului, in cazul de fata este vorba de date colectate de Landsat 8, un satelit american de monitorizare a pamantului dotat cu 11 senzori ce capteaza date din spectrul vizibil si invizibil. Datele colectate de satelit pot fi prelucrate asa incat sa ajute la colectarea unor informatii despre: vegetatie, agricultura, ape, relief, zone urbane construite, temperatura la sol, umiditatea solului etc.

Pentru acest studiu am prelucrat cateva imagini din date colectate deasupra judetului Arad vara in 30 iunie 2016, respectiv toamna tarziu 21 Noiembrie 2016.

Harta 1 - Culoare Naturala 30 Iunie 2016

Harta 2 - Culoare Naturala 21 Noiembrie 2016

Harta 3 - Vegetatia 30 Iunie 2016

Rosul intens reprezinta o vegetatie foarte abundenta si sanatoasa, vedem in special zona centrala a hartii, zonele montane cu paduri sunt de un rosu aprins datorita faptului ca acolo se afla paduri de foioase.

Harta 4 - Vegetatia 21 Noiembrie 2016

Vedem ca nuantele de rosu aprins dispar toamna tarziu in special zonele cu paduri de foioase isi pierd frunzele, singurele nunate de rosu din zona montana se intalnesc in putinele zone cu paduri de conifere.

Harta 5 - Monitorizare agricultura 21 Noiembrie 2016

Culturile agricole in 21 Noiembrie in tara noastra sunt reduse, singurele nuante de verde aprins reprezentand o cultura agricola sanatoasa, apar in zone cultivate cu grau de toamna.

Harta 6 - Monitorizare agricultura 30 Iunie 2016

Fata de harta precedenta intalnim mare parte din zona cu un verde intens ceea ce reprezinta un numar mare de culturi la maturitate daca e sa studiem strict zona de campie cultivata, singurele culturi care apar cu maro sunt cele cultivate cu grau, orz, ovaz gata pentru recoltare.

Harti 7 - Ape si Zone Urbane (Orase)

Harta de mai sus reprezinta o combinatie de benzi asa incat sa scoata in evidenta apa (rauri, lacuri, zone afectate de inundatii), dar si zonele urbane, orasele in special, in cazul de fata avem doar Aradul un oras cu o amprenta mai mare pe harta, respectiv raul Mures si cateva lacuri perfect vizibile la aceasta rezolutie.

Hartile la rezolutia originala:
Landsat 8 Date

Hărți interactive - Aeroporturi

     

        O scurtă prezentare interactivă a destinațiilor de pe 3 aeroporturi, din care unul din cele mai aglomerate din lume, aeroportul din Dubai cu 213 destinații și un număr de pasageri in jur de 84 milioane (al 3-lea din lume) în anul 2016, precum si 2 aeroporturi din Romania: București cu 78 de destinații și Timișoara cu 22 de destinații.

           Deasemenea fiecare destinație este simbolizată în funcție de durata zborului.

Harta 1 - Aeroportul Internațional Dubai

Harta 2 - Aeroportul Internațional București

Harta 3 - Aeroportul Internațional Timișoara

Că tot se vorbește pe plan politic de Aeroportul din Arad, vedem că și Timișoara (aeroport aflat la 30 de minute de cel din Arad) abia strănge 22 de destinații, deci pare ca ajunge un singur aeroport pentru partea aceasta a țării.

Rezoluția pe blog nu este din cele mai bune, dar pentru o vizualizarea la rezoluția originală a hărților, accsați link-ul de mai jos.

Airport Flow Map

Timpul de interventie al ISU si al Serviciului de Ambulanta in Judetul Arad

     Este important si vital ca serviciile de urgenta sa ajunga in locatia unde au fost solicitate, cat mai repede posibil, asadar in functie de anumiti factori (drumuri, autovehicule, locatii) am creat doua harti : una privind timpul de raspundere al Inspectoratului Pentru Situatii de Urgenta pe intreg judetul Arad si inca o harta privind timpul de raspundere al Serviciului de Ambulanta in judetul Arad.
     Am considerat ca ar fi optim un interval de maxim 25 de minute de la solicitarea serviciului de urgenta si pana la sosirea acestuia in locatia unde a fost solicitat, populatia din orice locatie aflata in afara zonei de maxim 25 de minute este mai vulnerabila in cazul unei urgente.

Harta la o rezolutie mai buna

Harta la o rezolutie mai buna

     Acoperirea ISU este mai redusa decat in cazul Serviciului de Ambulanta, dat fiind faptul ca viteza medie a unei autospeciale este mai redusa decat in cazul unei ambulante.

     Nu am inclus in analiza starea drumurilor deoarece nu am date despre situatia fiecarui drum national, judetean sau comunal din judet.

     Intalnim destule zone in afara zonei de 25 de minute,  motivele sunt variate de la relief si pana la lipsa unor unitati ale serviciilor de urgenta mai apropiate de unele localitati.

Caracteristici Geografice din anii 1780-1785 - Analiză

     Pentru următoarea analiză vreau să aduc în evidență felul in care arătau și s-au reprezentat pe hărți elementele geografice din teren pe prima ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, ridicare care a acoperit și zonele din România care se aflau la acea vreme sub dominația Habsburgilor.

     Această ridicare topografică a fost incepută din scopuri strict militare la ordinul Mariei Theresia (conducătoarea Imperiului la acea vreme) și a fost realizată între anii 1764-1785, ridicarea în zonele românești realizându-se intre anii 1782-1785. 

     Hărțile au fost desenate de mână, la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi, un exemplu de astfel de hartă:

    Pe hartă erau reprezentate categoriile de folosință ale terenurilor, drumurile, potecile, cărările, satele și orașele, cursurile de apă și canalele, morile pe apă, hanurile, bisericile etc.

     Hărțile nu prezintă valori ale altitudinii, relieful fiind reprezentat prin hașuri și nu prin curbe de nivel. 

     Nu există o bază de măsurare comună, un sistem de proiecție comun, astfel că harțile nu pot fi asamblate cu precizie, georeferențierea lor se face cu unele erori.

    Așadar pentru această analiză am selectat două hărți din această ridicare, zona studiată cuprinzând localitățiile Ineu, Șicula, Seleuș, Gurba, Chereluș, Cermei, Mocrea, Iermata, Zărand, situate în centrul județului Arad (Comitatul Arad la acea vreme).

      Harta de mai sus am georeferențiat-o peste ortofotoplan folosind 3 puncte de control: Podul Turcesc de la Seleuș podul actual se afla langa vechiul amplasament, alt punct a fost varful Dealului Viilor Mocrea și vechiul amplasament al Cetății Ineului, a doua harta fiind georeferențiată in continuarea primei hărți.

Harta 1 - Vizualizare Rezolutie Mare

Harta 2 - Rezolutie Mare

Legenda hărții la o rezoluție mai mare

     Amplasamentele satelor sunt în mare parte aceleași de astazi cu căteva exceptii Chereluș și Seleuș.

     Cursul râurilor diferă față de vremurile noastre, cursurile de apă se modifică ușor in timp.

     In exemplul de mai jos se evidențiaza o moară pe apă, pe pârâul Cigher în apropiere de Seleuș intr-o zonă în care vedem și mai multe canale colectoare care se varsă în acest pârâu.

Harta 3 - Rezoluție Mare

     Revenind la canale și ape, in exemplul de mai jos este prezentat un exemplu de canale de desecare, din fiecare zonă mlaștinoasă care am întalnit-o pe hartă pleacă câte un canal cu rolul cel mai probabil de desecare, către un râu sau pârâu apropiat.

Harta 4 - Rezoluție Mare

    Cursurile de apă mai mari erau deasemenea insoțite de drumuri sau cărări mai importante, cum se vede in exemplul de mai jos de ambele părți ale Crișului Alb se aflau drumuri.

    

Harta 5 - Rezoluție Mare

    Drumurile, cărările și potecile legau fiecare localitate în parte de localitățile vecine, așadar la rascrucea unor drumuri intalneam hanuri, cârciumi sau troițe. În exemplul de mai jos întalnim un han la intersecția a 4 drumuri și a unui canal, undeva între Seleuș, Zărand și Sântana.

Harta 6 - Rezoluție Mare

    Structura localităților nu era una liniara, sistematizarea urbană și regulamentele pentru așezări urmau să apara ceva mai tărziu. În exemplul de mai jos apare localitatea Șicula, vatra satului aflându-se pe ambele maluri ale Crișului Alb, in prezent toata localitatea se afla la nord de Crișul Alb. Cum mentionam mai sus, se vad drumuri catre toate direcțiile așadar localitatea era legată cu cate un drum de toate celelalte vecine.

Harta 7 - Rezoluție Mare

    În ultimul exemplu am evidențiat faptul că deși la 1780 teritoriul de la nord de Crișul Alb era in mare parte acoperit de pădure, după cum se vede terenul agricol era puțin și intins pe lănga drumuri, pașunile erau apropiate de sate, iar padurea acoperea aproape tot.

     În prezent folosind datele la zi privind categoriile de folosință ale terenurilor, în această zonă mai întălnim o suprafață mică de padure.

     De observat că vatra satului Chereluș se afla puțin mai la nord față de actualul amplasament, dar despre asta în următoarea postare, în care voi analiza evoluția, urbanismul și dezvoltarea unor localitățiilor în timp.